4

The spell

Posted by Leyla on Mar 10, 2008 in aiureli, poezie, random


In windy paths and shattered dreams
A dancing leaf just swings and screams
It screams out loud the forgotten words
It shows that love belongs to the worlds.

In drizzling summers and rainy winters
Jumping, running crazy like sprinters
I fall in love each day, each second
It’s just a virus, I reckoned.

Memories pass like seasons in rush
Buzzing around a mistletoe thrush
A face remembered on a snowy night
The boy I love, the sun that shines bright.

I just close my eyes thinking about you
I wanna lie on the floor and play in two
Don’t need to prove nothing, I just want
Want to kiss you on the cheek good night.

 
3

Posted by Leyla on Mar 9, 2008 in random

Azi, după un timp îndelungat, văd multe stele pe cer. O fi ceva în aer sau pur şi simplu şi stelele s-au îndrăgostit. Cine ştie…

 
0

Listă.

Posted by Leyla on Mar 8, 2008 in aiureli, random

Vreau:
-mâncare
-de băut
-o floare
-un zâmbet
-o îmbrăţişare
-un sărut
-o primăvară numai a mea.

Vreau.

Later edit : Am primit tot ce am dorit. Însă, cel mai important, am primit multă dragoste. Mulţumesc pentru tot.

 
3

Fluturele negru

Posted by Leyla on Mar 8, 2008 in idei, proza, random

O viaţă avem şi una trăim, nu-i aşa? Atunci de ce atâta neglijenţă faţă de aspectele mici, aspectele cu adevărat importante ale vieţii? Ştiţi, nu este nevoie de o definiţie ştiinţifică, pompoasă sau intelectuală. E nevoie de sentimente, gânduri, trăiri.

Copilăria este o parte semnificativă din dezvoltarea oricui. Dacă atunci nu profităm de libertate, de dorinţe, de orice mic fleac am pierdut multe… Ca un copilaş care se joacă cu un fluture pe un deal plin de flori gândindu-se, unde e casa lui. Eu încerc să privesc din altă perspectivă ce a fost. O perspectivă cât se poate de… personală. Ar putea suna oarecum ciudat, însă fluturele este ca inima unui copil. Pur, inocent, inofensiv. Dacă noi nu îl valorificăm, dacă nouă nu ne pasă, fluturele moare încet încet. Întâi îşi pierde culoarea şi devine negru. Negru ca incertitudinile noastre, ca nesiguranţa, ca frica. Apoi piere în vârtejul eternităţii.

Dacă aş putea, aş face toţi fluturii coloraţi, din sufletele tuturor, însă eu nu am această putere. Nu ai nevoie decât de fericire, înţelegere şi mai ales iubire. Poate sună siropos, dar e adevărat. Stau să mă gândesc câţi copii au o viaţă gri, o viaţă aşa cum noi nu ne putem imagina. Ei ţin pe umeri povara unui adult, iar fluturele îşi pierde culoarea… E păcat.

În sufletul tuturor aş vrea să fie primăvară. Mereu. De ce nu restul anotimpurilor? Pentru că vara este prea cald, iarna prea frig, iar toamna prea deprimant.

Ce aş putea să vă urez? O primăvară permanentă şi mulţi fluturi coloraţi…

 
4

Cuvânt. Poezie. Culoare.

Posted by Leyla on Mar 6, 2008 in aiureli, boredom, proza, random

Atentie! Urmeaza post lung.

Să ţin eternitatea într-o zi şi o clipă în mână, să privesc apusul şi să nu mă gândesc la nimic, să zbor, dar să nu cad şi să înot, dar să nu ating apa. Să nu fiu eu, ci o imagine pentru că imaginile nu suferă, nu au sentimente. Nu suntem reali. Suntem imagini. Suntem altceva. Suntem neant, dar treptat devenim realitate. Devenim ceva mai presus de cuvinte, de inchipuri. Devenim oameni.

Nu ştiu din ce suntem formaţi. Particule? Nu. Suntem dragoste, suntem natură, suntem neant. Poate văd lucrurile altfel decât voi, acei puţini care citesc aceste rânduri, dar părerea mea nu se va schimbă. Nu vreau să-mi alung temerile, ci să le înving, nu vreau să merg împotrivă vântului, ci el să fie prietenul meu şi să mă ocolească suav…
Read more…

 
1

5 Martie. O zi specială

Posted by Leyla on Mar 5, 2008 in dragostea, random

O zi e specială nu pentru că se întâmplă ceva important sau nu dai un test.
O zi e specială când te întâlneşti cu persoana pe care o iubeşti şi o ţii în braţe măcar pentru câteva minute. Înseamnă mult.

 
7

Cercul vicios

Posted by Leyla on Mar 4, 2008 in aiureli, boredom, random

Prin aprilie-mai 2007 am fost cu Kate la ea la ţară. Într-o seară, eu, ea şi Seyr (un anume domn graffer) am scris această poveste. Fiecare câte un cuvânt. Enjoy!

Era noapte. Vântul sufla cu 100 km pe oră. Câinii zburau artistic în mii şi mii de culori. Oamenii uimiţi leşinau datorită miresmei îmbătătoare. Floricelele emanau gaze halucinogene şi toxice. Castelul bântuit se vedea minunat în lumina romantică a lunii.
Trei câini turbaţi lătrau foarte entuziasmaţi la ceilalţi zburători. Nişte aurolaci mergeau către magazin să cumpere banane. Deodată găsesc o punguţă cu 2 bani. Lângă se simţea vibraţia cutremurătoare a subwooferului. Atunci cel mai răsărit spune: “Bah hahalero, ce plm facem cu punga?” Celălalt se uită uimit la el şi zice: “Mi-e foame! Vreau să mă hrănesc.” Deodată căzu în puţ. O vrăbiuţă sări de frică în lac. Au murit toţi.
FIN!!!

 
9

Post pentru Cange

Posted by Leyla on Mar 3, 2008 in aiureli, boredom, random

Cange e Cange şi nicicum altcumva.

Cange are mereu gumă la el. Şi îmi dă. Câteodată.
Cange este rău şi uită să facă unele chestii când trebuie.
Lui Cange îi place să folosească mess-ul. Pentru orice.
Cange vrea un post sadic. Ceva care să nu fie siropos sau să nu fie legat de dragoste în nici un fel. Decât… dacă se termină în sânge. Muuult sânge.

Cange se bate cu Roxana şi cam pierde.
Cange poartă cămăşi colorate. Mereu.
Despre Cange nu se pot zice multe lucruri, dar din moment ce scriu un post despre el trebuie să fie.
Cange can beat the crap out of Chuck Norris. And Chuck Norris is invincible.
Lui Cange nu îi stă părul bine niciodată şi când o roagă pe mama lui să îi cumpere gel de păr îi cumpără extra wet look, nu dry cum vrea el.

Cange niciodată nu îţi va spune ce vrei să auzi, ci adevărul.
Cange e prost uneori, dar niciodată nu va recunoaşte.
Cange e Cange şi nu se schimbă pentru nimeni şi nimic.

Acum că ţi-am dedicat un post, zâmbeşte. Dacă nu, te pocnesc. Şi doare.

 
2

Of tales and dreams

Posted by Leyla on Mar 2, 2008 in aiureli, poezie, random

In ancient times and shattered wings
With kings and queens that age begins
With ideas of peace and grand and fame
The story might seem a simple frame.

They gathered at one’s place to talk bout days
Glancing through the window at the outsides grace
At the trees trembling under the sun’s eyes
The wind blowing and the moons arise.

The sweet gentle lady with the bloody red dress
Asked the kind man a story to tell
Yet he hesitated and said with a small voice:
“My dear lady do I have a choice?”
Read more…

 
8

O zi cu Eden

Posted by Leyla on Mar 1, 2008 in poze, random

Eden
Read more…

Copyright © 2008 Reflexii spontane All rights reserved. Theme by Laptop Geek.