Nu, nu vreau neaparat sa scriu ceva pertinent. Sincer acum chiar nu am chef de formalitati. Vreau sa ma exprim dezordonat, asa cum sunt mereu. Mi s-a spus ca eu cand scriu ceva nu ma indrept intr-o singura directie, ci in zece. Nici eu nu stiu cum fac asta. Sa fi anapoda nu e chiar asa de rau. In ultimul timp se presupune ca am fost ocupata cu scoala, cu amdoar18ani.ro, cu nimic. Stau si imi place.
As vrea sa opresc timpul in loc pentru un singur moment si sa nu ii dau drumul pana nu ma satur de el. Sa il imortalizez si sa il pastrez in inima mea mereu. Am avut momente din acestea in vacanta. Momentan nu prea vreau sa opresc timpul, ci un repede-inainte. Sper sa nu raman la info.
Vreau la mare si mai e putin pana plec. Vreau nisip si soare. Vreau distractie si zambete. Il vreau pe el.
Ieri a fost o zi plină, şi când zic plină asta înseamnă plecat de acasă la 8 dimineaţa şi ajuns acasă la aproape 12 seara.
Am fost la repetiţii la nişte prieteni (adică eu şi Ariel), apoi ne-am aşezat frumos pe malul Dâmboviţei, am mâncat jeleuri cu o forma dubioasă şi incercam să ne dăm seama cât de repede curge râul.
De ce declaraţie de dragoste de la etajul 3? Pentru că stăteam eu frumos pe acoperişul unei fabrici sau ce o fi fost, la repetiţiile de mai sus, şi Angus ii zicea lui Ben ca il iubeşte.
În altă ordine de idei vreau şi eu tricou cu Fredo şi Pid’jin, vreau un concert IPR şi vreau să plec de acasă.
Nişte versuri care m-au bântuit zilele astea:
“Love is,
kisses in a bean bag chair
the two of us with no one there
Love is,
the moment that I climb the stairs
to hold you in my arms after we made love.
Love is,
waking up to see your face,
or kissing in the morning rain.
The only thing that keeps me sane,
at the end of the day is that I’ve got you.”
O zi e specială nu pentru că se întâmplă ceva important sau nu dai un test.
O zi e specială când te întâlneşti cu persoana pe care o iubeşti şi o ţii în braţe măcar pentru câteva minute. Înseamnă mult.
“True love is eternal, infinite, and always like itself. It is equal and pure, without violent demonstrations: it is seen with white hairs and is always young in the heart.”
Aruncat in dragostea, random pe data de February 24th, 2008.
Dragostea este atunci când cineva degeră lângă tine şi nu îi pasă prea mult de frig.
Dragostea este atunci când te loveşti, începi să plângi şi el/ea te ţine în braţe şi te ajută să te simţi mai bine.
Dragostea este atunci când nu poţi să descrii ce simţi, când totul pare perfect, când basmele par posibile, când noaptea nu are final, când o îmbrăţişare este tot ce îţi doreşti, când un “te iubesc” este atât de dulce.
Dragostea este atunci când mergi la filme pe care nu vrei neapărat să le vezi, dar te duci totuşi pentru a petrece mai mult timp cu acea persoană pe care o iubeşti.
Dragostea e atunci când două persoane se acceptă aşa cum sunt, cu nebunie temporară, cu role care nu merg prea bine, cu aparat zgâriat, cu multă zăpadă şi cu o sticlă de vin bun.
Dragostea pleacă de la nimic şi în timp ajunge totul.