Nu am un titlu astazi si nu voi mai avea ceva timp de acum in colo

M-am apucat sa scriu o carte. E numai pentru tine. Ti-o voi da sa o citesti. Noaptea aceasta nu vreau sa dorm, vreau sa scriu. Asta o sa fac.

L.E.: First chapter - finished

L.L.E: Second and third chapter - finished

L.L.L.E: Forth chapter - finished. Working on the epilogue.

I have finished the book.

La noche esta estrellada

Must we all love Pablo Neruda.

Puedo escribir los versos más tristes esta noche.
Escribir, por ejemplo: “La noche está estrellada,
y tiritan, azules, los astros, a lo lejos”.
El viento de la noche gira en el cielo y canta.
Puedo escribir los versos más tristes esta noche.
Yo la quise, y a veces ella también me quiso.
En las noches como ésta la tuve entre mis brazos.
La besé tantas veces bajo el cielo infinito.
Ella me quiso, a veces yo también la quería.
Cómo no haber amado sus grandes ojos fijos.
Puedo escribir los versos más tristes esta noche.
Pensar que no la tengo. Sentir que la he perdido.
Oír la noche inmensa, más inmensa sin ella.
Y el verso cae al alma como al pasto el rocío.
Qué importa que mi amor no pudiera guardarla.
La noche está estrellada y ella no está conmigo.
Eso es todo. A lo lejos alguien canta. A lo lejos.
Mi alma no se contenta con haberla perdido.
Como para acercarla mi mirada la busca.
Mi corazón la busca, y ella no está conmigo.
La misma noche que hace blanquear los mismos árboles.
Nosotros, los de entonces, ya no somos los mismos.
Ya no la quiero, es cierto, pero cuánto la quise.
Mi voz buscaba el viento para tocar su oído.
De otro. Será de otro. Como antes de mis besos.
Su voz, su cuerpo claro. Sus ojos infinitos.
Ya no la quiero, es cierto, pero tal vez la quiero.
Es tan corto el amor, y es tan largo el olvido.
Porque en noches como ésta la tuve entre mis brazos,
mi alma no se contenta con haberla perdido.
Aunque éste sea el último dolor que ella me causa,
y estos sean los últimos versos que yo le escribo.

O zi de joi

Zambeste! E gratuit.

octombrie.

Multi scriu despre luna octombrie. De ce as scrie despre luna aceasta? Ce are mai special decat august sau decat mai? Poate frunze galbene si rosii si caramizii. Poate aerul nici prea cald nici prea rece si o adiere placuta mai pe seara. Poate zambete indragostite de placerea de a trai. Poate pur si simplu este octombrie. Mie imi place aceasta luna, desi nu o consider speciala. Mie imi plac toate lunile pentru ca in fiecare se intampla cate ceva.

Nu stau bine cu logica azi, cred ca prea multa ciocolata chiar nu face bine, dar totusi. Am multa treaba sau cel putin in place sa cred acest lucru. Nu reusesc sa invat, sa fiu atenta la ceva mai mult de o ora, haide doua. Mintea mea zboara departe, asa, sus, zic. As vrea sa fiu tinuta in brate si sarutata si sa imi spui ca vom zambi toata saptamana. As vrea sa stiu sa cant serenade, desi nu am nici un fel de talent. Imi doresc un aparat pe film, v-am zis? Nu cred… I-am spus astazi profei de germana, care m-a intrebat daca e corect “pe film” sau “cu film”. Eu am zis ca, oricum e corect, tot ca mine zic, asa ca sa continuie sa corecteze acolo compunerea. A spus ca am imaginatie si ca scriu frumos, dar ca sunt groaznica la gramatica. Nu e vina mea, doamna profesoara, e vina domnului Google.

Zilele de luni sunt urate, dar zilele de marti aduc weekend-ul cu o zi mai aproape. Eu consider ca sunt in weekend si nimeni si nimic nu ma poate opri. Acum serios, daca eu vreau sa cred ceva de ce nu as fi lasata? Sunt propriul meu stapan, imi controlez fiecare miscare, fiecare pas. Bine ca nu controlez si inima pentru ca nu ma pricep sa fiu pilot. Ea functioneaza bine oricum, multumesc de intrebare.

Trebuie sa ma duc sa fac o fotografie acum. Da, ar trebui. Pana apune soarele. As vrea sa privesc apusul cu tine si sa te sarut exact inainte sa coboare si ultima raza de soare. Imi place sa te privesc cand nu te uiti la mine. Iarasi devin sentimentala.

Si voi scrie din nou ca nu stiu informatica, pentru ca este general valabil, dar sincer, nu imi pasa. Ma voi concentra pe ce imi place de acum, voi zambi in continuare si voi da naibii toate persoanele care au ceva rau de spus la adresa aceasta.

Ah, am uitat sa va spun ca nu imi plac unghiile portocalii in lumina soarelui. Asa, pur si simplu.

Si totusi… mi-e pofta de clatite cu ciocolata…

Am scris despre fotografie aici, zic.

Stiu ce e chestia verde.
Multumesc mult de tot Razvan.

Despre trafic, weekend si eric clapton

Zilele astea am ascultat mai mult City FM decat muzica din calculator si astazi am audiat (3 ore) o emisiune in care s-a dezbatut problema traficului din Bucuresti. Mihai (prezentatorul) a propus 2 solutii:

1. Sa circule (asa cum fac chinezii) o zi masinile cu numere pare, o zi cele cu numere impare.
2. Sa se introduca buvinieta (taxa ceva, zic).

Ar fi amuzant sa fie pusa in practica prima varianta, dar cica au incercat in Atena si a fost un epic fail pentru ca au inceput oamenii sa isi cumpere masini.

Voi ce solutie aveti (daca aveti) pentru problema traficului?

In alta ordine de idei, am avut un weekend foarte fain, am o gramada de lucruri de facut si vreau sa stiu ce e chestia verde. Ah, si o sa ma tin mai serios de fotografie de acum! Gen, to do.

Melodia de azi (sunt sentimentala, stiu):

Cugetari de pe la amiaza

De ce trebuie sa porti tricou cu Evanescence daca tu asculti manele?
De ce iti asortezi tricoul/puloverul/orice ai pe tine cu parul daca nu este nevoie?
De ce naiba nu te uiti in sus sau macar in fata atunci cand mergi pe strada daca nu ai pierdut nimic pentru a te uita in jos?

Oare altii nu isi pun asemenea intrebari? Sau pur si simplu mie imi place sa va observ. Pe voi toti. Eu stiu cate ceva despre fiecare.

Stiu ca tipului cu tricoul cu Evanescence ii plac masinile, pentru ca vorbea despre ele.
Stiu ca tipei cu parul ca tricoul ii place roz, pentru ca avea parul roz.
Stiu ca toti oamenii au pierdut cate ceva si de asta se uita in jos cand merg pe strada. Acolo, din pacate, nu o sa gasiti nimic.

Eu ma uit in sus. Eu ma gandesc la 1000 de lucruri si cateodata doar la tine. Eu nu port roz, dar nu il displac pentru ca stiu ca s-ar supara Miruna. Eu va plac pe toti pentru ca datorita voua eu imi pun alte intrebari in fiecare zi.

Ziua si ploaia. Este 5!

Se pare ca ploaia are influente pozitive asupra mea. Ma uit pe geam si ma gandesc la faptul ca as vrea sa fiu afara, sa ma ude ploaia pana la piele. Uite asta da sentiment grozav. M-am apucat sa imi citesc arhiva si am descoperit ca aveam posturi mai lungi, ca sa nu zic interesante, in trecut. Am realizat cat de mult m-am schimbat de la inceputul anului si am gasit poezii pe care nu mai tineam minte ca le-am scris.

Iarasi voi duce firul acestui post in 10 directii fara ca voi sa intelegeti ceea ce vreau sa zic. Ploua. Da, ploua. La naiba, vreau afara si apoi sa mergem sa bem ceva cald. Maine am informatica. Nu imi place deloc, ma face sa ma simt proasta. In definitiv, nu imi mai pasa. Eu vreau sa fiu fericita azi si nimic nu ma va opri.

Yasmin.

Read more…