Nu.

Posted by Leyla on Aug 27, 2008 in aiureli, cuvinte, d-ale mele, dragostea, oameni |

O poveste despre sentimente si frustrari. O poveste despre viata si moarte. O poveste.

Suntem sentimente. Suntem o gramada de idei sortate in niste sertare care au ca singur scop derutarea. Suntem oameni si totusi nu mereu. Oare de ce cateodata uitam de acest lucru si dovedim ca ne tragem din primate?

Poate ca unii traiesc intr-un balon de sapun pe care refuza sa il sparga. De ce, va intreb eu? Lumea reala, chit ca e plina de lucruri rele, are si parti bune. Trebuie doar sa le vedem.

Credeti in ceva. Chit ca ceva-ul vostru este o maimuta, un balon, o idee sau chiar un bananier kaki… E al vostru si nimeni nu vi-l poate lua.

1 Comment

Andra
Aug 27, 2008 at 6:13 pm

Apropo de crezut in ceva….deci totusi mai crezi in cate ceva:)


 

Reply

Copyright © 2008 Reflexii spontane All rights reserved. Theme by Laptop Geek.