Nevoi primare

Exact cand am mai putina nevoie de voi
Ma napaditi ca o avalansa de noroi
Traiesc, respir, vorbesc, un curcubeu
Si voi ma ajutati mereu.

Cuceresc cerul, muntii, orice lac
Va am pe voi sa imi purtati noroc
Porti deschise si poteci prafuite
Au venit cele ce se numesc cuvinte.

Insiruiri fara sens si pacatul mare
Privirea cerului asupra-mi inainte de culcare
Tot voi zburati prin mintea mea, desarte,
Impinse de un evantai vechi si cani sparte.

Cuvantul meu doarme, dar mintea e treaza
Luna lumineaza si condeiul dicteaza
Intelesurile ascunse le-am talcuit de mult
Foaia s-a rupt si cuvantul a apus.