0

Odaia pasilor pierduti

Posted by Leyla on Apr 7, 2008 in d-ale mele, poezie

Floare de chilimbar intr-un sertar de arama
Cutia Pandorei si doar un vis intr-o naframa
Dormitor cu miros de vechi, de mar, de bun
Lemnele din soba ei au devenit scrum…

Bunica, zi-mi povesti si da-mi un sfat
Creeaza idei si stai langa mine pe pat
Strange-ma in brate si zi-mi ca-asa va fi
Ca atunci, de mult, cand eram copii.

Cu tine acadele la poarta am mancat
Cu tine pe drumul pustiu m-am plimbat
Mereu cu tine si un zambet aruncat
Cu ochiul strengaresti mi-ai facut, m-am bucurat.

Clipele se preling, timpul se repede
In clepsidra nisipul parca vrea sa se termine
Pasim grabit, apasat pe o povea de cristal
Am ajuns din nou in locul natal.

Cat timp cu tine am petrecut, a fost frumos
Multe momente asemeni vom trai bucuros
In odaia in care copilaria mea este vie
In odaia pasilor pierduti…

Copyright © 2008 Reflexii spontane All rights reserved. Theme by Laptop Geek.