Un oraş gri cu cerul plin de nori
Un oraş pustiu cu blocuri, nu culori
Un oraş stins cu flacăra apusă
Un oraş este acesta? întrebarea pusă…

Macarale, construcţii, particule de noroi
Murdar, ambulanţe conduse cu grijă printre noi
Furnicar de oameni, biserica pustie
Oraşul acesta numai viu nu poate să fie.

De ce? Nu ştiu. E vina lor.
Numai blocuri doriţi, doar de decor
O pajişte verde aş vrea să colind
Dar pe ei îi văd pe alt drum pornind.

Stau la birou. Încerc să învăţ pentru olimpiada la biologie. Fac o pauză şi arunc o privire pe fereastră. Numai macarale, blocuri în construcţie şi nori care plâng. M-am săturat! Rămas bun oraş, numai pentru o secundă. Lasă-mă să visez…

Asta am văzut eu azi.

Realitatea:

Visul meu: